Paralela literara intre Luceafarul si Riga Crypto
Paralela literara intre Luceafarul si Riga Crypto
"Luceafarul" si "Riga Crypto si lapona Enigel" sunt doua poezii scrise de doi mari poeti romani, Mihai Eminescu si Ion Barbu, care apartin unor curente literare diferite: romantismul si modernismul. Cu toate acestea, cele doua opere au in comun tema iubirii imposibile intre doua fiinte de naturi diferite: un inger astral si o fata pamanteana, respectiv o planta criptogama si o fiinta umana.
Paralela Literara Intre Luceafarul Si Riga Crypto
In ambele poezii, relatia dintre cei doi eroi este marcata de o tensiune intre ideal si real, intre spiritual si material, intre abstract si concret. Luceafarul este simbolul aspiratiei spre absolut, spre nemurire, spre cunoastere, spre frumusete. El se indragosteste de Catalina, o fata simpla si frumoasa, care nu poate intelege profunzimea sentimentelor lui. Ea il respinge pe Luceafar si il prefera pe un tanar imparat pamantean. Luceafarul renunta la conditia sa divina si se transforma intr-un om pentru a fi cu ea, dar isi da seama ca a pierdut tot ce il facea special si ca nu mai are nimic in comun cu fata iubita. El se intoarce la ceruri, dezamagit si singur.
Riga Crypto este simbolul misterului, al enigmei, al codului secret care trebuie descifrat. El este o planta criptogama care traieste intr-o pestera ascunsa de lumina soarelui. El se indragosteste de lapona Enigel, o femeie libera si vesela, care iubeste viata si natura. Ea il viziteaza pe Riga Crypto in pestera lui si ii admira frumusetea geometrica si logica. Ea il incurajeaza sa iasa la lumina zilei si sa vada lumea asa cum este ea. Riga Crypto accepta provocarea si iese din pestera, dar isi da seama ca nu se poate adapta la mediul ostil si ca nu mai are nimic in comun cu femeia iubita. El se intoarce in pestera lui, dezamagit si singur.
Cele doua poezii exprima astfel drama iubirii neimplinite intre doua lumi ireconciliabile, intre doua viziuni diferite asupra existentei. Ele reflecta si viziunea celor doi poeti asupra artei: Eminescu este adeptul artei pentru arta, al expresiei sentimentelor sublime si al cautarii idealului; Barbu este adeptul artei pentru stiinta, al expresiei formelor riguroase si al cautarii adevarului.
Un alt aspect comun al celor doua poezii este folosirea unor motive literare si a unor simboluri care sugereaza contrastul dintre cele doua lumi. In "Luceafarul", motivele literare sunt: motivul stelei, motivul zborului, motivul oglinzii, motivul metamorfozei. Simbolurile sunt: Luceafarul - simbol al aspiratiei spre absolut; Catalina - simbol al frumusetii pamantene; imparatul - simbol al puterii pamantene; cerul - simbol al lumii spirituale; pamantul - simbol al lumii materiale.
In "Riga Crypto si lapona Enigel", motivele literare sunt: motivul pesterei, motivul codului secret, motivul drumului, motivul luminii. Simbolurile sunt: Riga Crypto - simbol al enigmei si al misterului; lapona Enigel - simbol al libertatii si al veseliei; pestera - simbol al lumii ascunse si al intunericului; soarele - simbol al lumii vazute si al luminii.
Un ultim aspect comun al celor doua poezii este structura lor. Ambele poezii au patru parti, care corespund etapelor relatiei dintre cei doi eroi: cunoasterea, indragostirea, incercarea si despartirea. Fiecare parte se incheie cu o intrebare retorica a naratorului sau a unuia dintre personaje, care exprima o dilema sau o concluzie. De asemenea, ambele poezii au o rima imperecheata si un ritm iambic. e0e6b7cb5c